Persoanele căsătorite trăiesc cu 4 până la 8 ani mai mult decât persoanele care nu au fost niciodată căsătorite , și , cu toate acestea, statisticile spun ca mai mult de 70% dintre casnicii se termină cu un divorț .
Dar mai sunt și acele cupluri care rămân într-o căsnicie , perfect nemulțumiți de viața lor de cuplu , împărțiți în două grupe :
- cei care -și trăiesc viața de cuplu intr- o tăcere apăsătoare , nu se contrazic , nu au dispute , totul este monoton și foarte bine împărțite sarcinile , fără implicare emoțională ,ascunzându-și sub covor propriile trăiri
- cea de- a doua categorie ( cei mai mulți dintre ei ) care trăiesc, în fiecare zi , intr- o ceartă continuă , căutând , în orice moment, părțile negative ale partenerului/ partenerei și reproșând orice , fie ca acesta face sau nu face ceva 😌
Adevărul este ca , modul cu care avem tendința să ne tratăm partenerul / partenera de viața , nu -l folosim in interacțiunea cu nimeni altcineva , asta , dacă suntem foarte sinceri cu noi
Avem tendința de-a crede ca el sau ea sunt ai noștri , ne aparțin , suntem stăpâni pe obiceiurile lor , pe emoțiile lor , ne dorim ca ei să se comporte după un tipar stabilit de noi , “ așa cum am văzut la alții “!
Oare când am fost atenți ultima dată la nevoile partenerului / partenerei , când am încercat să ascultăm Activ nevoile partenerului , încercând să-l acceptăm așa cum este : Imperfect , la fel ca și NOI ?
Unul dintre cele mai triste motive din cauza căruia se destramă o căsnicie este acela ca niciunul dintre parteneri nu-și dă seama de valoarea celuilalt până când nu este prea târziu , poate după ce actele de divorț au fost semnate , casa împărțită , copiii despărțiți ( fizic sau emoțional ) , vorbele grele aruncate
Am putea spune ca : “ așa sunt vremurile , ce pot face ? “
Însă în zilele noastre , când avem acces la atât de multe surse de ajutor , oare cat de valabilă este această afirmație ?