Inca de la nastere, bebelusii au in jurul lor, acasa, “ oglinzi emotionale”.
Daca un copil vede zambetele fericite ale parintilor sai, el absoarbe aceste expresii pozitive si, la randul lui, va copia aceste expresii, imitandu-le.
Pe masura ce un copil primeste mai multa dragoste in primii ani de viata , pe atat va fi mai empatic .
Pe masura ce vor creste , daca vor fi ghidati dupa niste principii corecte ( corectitudine, iubire, loialitate, respect ) va fi mai greu pentru ei sa se abata de la calea cea dreapta .
Am fost intrebata daca nu imi e frica de “ anturajul “ copilului, cum il vor influienta prietenii ?
Daca va apuca pe” cai gresite” in momentul in care va fi departe de familie?
In general, noi ne inconjuram de oameni asemanatori noua ca si caracter, rezonam cu acei oameni care ne apasa anumite butoane ( frica, durere, neincredere, optimism, pesimism, drepate, loialitate,,,,,) .
De asta este de datoria noastra , ca si parinti, sa sadim , in masura in care se poate, cat mai multe seminte bune la radacina educatiei copiilor nostri, pentru ca , mai tarziu cand isi vor lua zborul din cuib ( un lucru perfect normal ) , putem sa sa avem incredere in ei ca vor lua deciziile cele mai bune pentru ei si vor fi inconjurati de oameni asemanatori lor, iar “ anturajul” va avea efecte benefice asupra lor si nu nocive.
De aceea am incredere in judecata copiilor mei si , daca totusi, vor avea momente de cumpana in viata, ei stiu ca noi, ca si parinti vom fi mereu langa ei neconditionat
